Exercitiul 16 – Aprofundarea intelegerii Factorilor declansatori si Tiparul de functionare
In prima parte a calatoriei noastre, prin intermediul exercitiilor facute, ai reusit sa identifici o mare parte din factorii tai declansatori. In exercitiul de astazi vom merge mai in profunziumea subconstientului tau pentru a descoperi care este acel aspect care te activeaza si in ce mod poti ajunge sa accepti aceasta parte a ta si sa o conduci cu incredere spre vindecare, astfel ca aceasta rana ce este in continuare prezenta si isi striga durerea in momentele cele mai neasteptate, sa fie definitiv tamaduita si eliberata.
Fiecare dintr noi, absolut toti, avem situatii, momente, persoane, evenimente prin care trecem, care ne irita, ne frustreaza sau ne apasa acele butonase rosii. Pentru unii aceasta poate fi lipsa de respect, pentru altii poate fi atunci cand sunt ignorati sau pur si simplu un gest sau o expresie pe care cineva o foloseste pentru a se adresa intr-o conversatie ce ar trebui sa fie matura si rationala.
In exercitiul de astazi vei merge mult mai adanc in explorarea factorilor declansatori pentru a intelege astfel care este cu adevarat acel punct care pune toate reactiile ranite impulsive in miscare.
Pentru aceasta vreau sa completezi in continuarea afirmatiilor din lista de mai jos, care sunt situatiile si tipurile de oameni care iti activeaza acele butonase rosii.
Noteaza pe o coala de hartie noua aceste enunturi si completarile pe care le ai de facut cu ceea ce deja cunosti despre tine si ceea ce descoperi sondand mai adanc in retrospectiva amintirilor tale subconstiente.
· Ma simt _________________________________________________cand cineva imi face asta ________________________________________________________________________
· Ma simt _____________________________________cand se intampla asta intr-o situatie _____________________________________________________________________ (descrie tipul de situatie si cum se desfasoara lucrurile)
Repeta procesul pentru toti acei factori declansatori identificati atat in prima parte a calatoriei tale de pana acum, cat si pentru cei pe care i-ai mai descoperit intre timp efectuand toate celelalte exercitii. Cu siguranta exista informatii suplimentare ce ti s-au revelat pe masura ce exercitiile facute te-au condus din ce in ce mai adanc in amintiri, te-au pus de multe ori fata in fata cu copilul tau interior care si-a aratat ranile, cu subconstientul tau care te manevreaza de cele mai multe ori din umbra.
Dupa ce ai notat tot ceea ce era de notat pentru analiza factorilor tai declansatori, ia-ti un moment de pauza, respira profund de cateva ori, apoi reciteste toate raspunsurile pe care le-ai scris, de data aceasta insa, dintr-o perspectiva noua.
Mai exact vreau sa reflectezi, cu obiectivitate si sinceritate, care factor declansator din interiorul tau nu are nici o legatura in realitate cu cealalta persoana implicata in situatia respectiva (sau persoane) si il constientizezi acum ca, in fapt, reprezinta o parte nevindecata din sufletelul copilului ranit.
Te incurajez sa faci tot posibilul sa rezisti tentatiei, impulsului, de a invinovati cealalta persoana sau situatia in sine, desi este prima reactie pe care o vei avea si este, intr-adevar, cel mai usor de facut. Treci cu incredere peste acest prim imbold, depaseste-l cu determinarea si blandetea necesare, acele aspecte care sunt caracteristice partii tale adulte responsabile, si noteaza acele raspunsuri care sunt oferite de zona de echilibru, intelegere si cunoastere matura.
Fa o analiza in acest fel a ce iti apare ca ar fi potrivit sa faci pentru a vindeca acea rana din interior care se activeaza in acele contexte pe care le-ai notat.
Acum ca ai constientizat care sunt in realitate butonasele tale rosii si unde isi au originea, care ar fi urmatoarea rana interioara pe care ai vrea sa o vindeci? Care este acel aspect declansator care “striga” cel mai puternic dupa tamaduire?
Noteaza raspunsul (sau raspunsurile, este in regula sa observi si doua aspecte mai evidente pe care sa le doresti rezolvate). Asta nu inseamna ca nu te vei mai ocupa de celelalte care par a fi intr-un plan secundar, nici pe departe. Reprezinta mai degraba un fel de lista de prioritati in planul tau de vindecare pe care il ai pentru aceasta intreaga calatorie, iar rana pe care o notezi acum poti spune ca ocupa locul intai.
In continuare, dupa identificarea factorilor tai declansatori, te vei ocupa prin exercitiul ce urmeaza, de implementarea unei stari de detasare blanda fata de butonasele tale rosii.
Aseaza-te relaxat, intr-un loc linistit, si purcede intr-o micuta calatorie prin filmul amintirilor tale, revizitand toata saptamana anterioara. Fiind spectator, observa-ti toate interactiunile, toate situatiile prin care ai trecut, toate momentele din fiecare zi in parte, persoanele cu care ai interactionat.
Noteaza dupa aceasta recapitulare o experienta sau o situatie care nu a mers bine, indiferent care a fost aparentul motiv sau ce inseamna acel “bine”, indiferent ca ai putea sa spui ca “n-a iesit cum ai vrut tu”, sau pur si simplu te-ai trezit cu niste rezultate neprevazute care au condus la aceasta concluzie.
Raspunde acum la aceste intrebari si scrie raspunsurile pe o coala de hartie (sau in jurnalul tau pentru aceasta calatorie):
· Cand te gandesti la aceasta situatie, care sunt unele sentimente care ies la iveala puternic?
· A fost activat copilul tau interior?
· Daca a fost activat copilul tau interior, ce comportament a folosit drept raspuns?
Treci mai departe, fa pasul urmator si analizeaza-ti mai profund legaturile, relatia pe care o ai cu copilul interior completand urmatoarele afirmatii:
· Copilul meu interior se manifesta cand sunt ___________________________________________________________________________
· Invat cum suna si pare copilul meu interior, dar este greu sa stiu asta cu siguranta, pentru ca _________________________________________________________________
· Copilul meu interior este activat cand sunt ___________________________________________________________________________
· Cand aud ______________________________________copilul meu interior se simte __________________________________________________________________________
· Recent copilul meu interior se simtea _________________________________________ in privinta acestei situatii sau acestei persoane ___________________________________________________________________________
· Ma conectez si imi calmez copilul interior cand imi spun _________________________________________________________________________
· Acum sunt in stare sa observ cum reactionez fata de o situatie pentru ca sunt ________________________________________________________________________
· Invat sa nu ma autoflagelez (pedepsesc/critic/invinovatesc singur) cand lucrurile merg prost deoarece acum imi dau seama ca ____________________________________________________________________________
· Stiu cum se manifesta copilul meu interior cand ___________________________________________________________________________
· Copilul meu interior se sperie, amuteste sau devine zgomotos cand sunt cu acesti oameni ___________________________________________________________________
· Copilul meu interior se sperie, amuteste sau devine zgomotos cand sunt in aceasta situatie _____________________________________________________________________
· Copilul meu interior nu vrea sa renunte la metodele sale defensive pentru ca ___________________________________________________________________________
· Uneori este dificil pentru mine sa fiu amabil cu copilul meu interior pentru ca _________________________________________________________________________
· Mereu este necesar sa fac ordine dupa ce copilul meu interior ia o decizie impulsiva pe care o aplica; prin urmare, ma simt _____________________________________________________________________________
Presupun ca majoritatea dintre cei care parcurgeti aceasta calatorie ati auzit cel putin, daca nu chiar ati aprofundat, conceptul de arhetip, sau tipar, cum vreti sa il numiti, pe care il avem fiecare dintre noi.
Cu intentia evidenta de a-ti aduce atat cunoastere cat si claritate, iti impartasesc in continuare cateva dintre aceste puncte de vedere care au fost dezvoltate de-a lungul timpului in urma cercetarilor si studiilor psihologice si de psihanaliza de catre unii dintre cei mai cunoscuti indivizi ce au activat in aceste domenii. In fruntea acestora bineinteles ca ii gasesti pe Carl Jung si Sigmund Freud.
Una dintre perspective ar fi cea psihologica. Un arhetip psihologic reprezinta un model universal si innascut de gandire, comportament si traire, adanc inradacinat In inconstientul colectiv. Termenul a fost introdus de psihiatrul elvetian Carl Gustav Jung, care credea caaceste imagini si simboluri fundamentale sunt mostenite de la stramosii nostri si se regasesc In miturile, visele si cultura Intregii omeniri.
Cele 4 Arhetipuri Principale in perspectiva lui Carl Jung
Jung a identificat mai multe arhetipuri care structureaza personalitatea umana, dintre care cele mai importante sunt:
· Persona: Masca sociala pe care o purtam in public pentru a ne adapta cerintelor societatii.
· Umbra: Partea intunecata a psihicului, care contine instinctele, slabiciunile si dorintele refulate sau inacceptabile.
· Anima / Animus: Imaginea arhetipala a sexului opus in psihicul fiecarui individ. Anima reprezinta aspectul feminin la barbati, iar Animus pe cel masculin la femei.
· Sinele: Arhetipul central care reprezinta totalitatea psihicului si unificarea constientului cu inconstientul, simbolizand procesul de individualizare.
Cele 12 Arhetipuri de Personalitate (Utilizate In Branding si Coaching)
In psihologia moderna si in marketing, aceste concepte au fost simplificate in 12 arhetipuri de baza care descriu motivatiile umane:
1. Exploratorul: Cautatorul de libertate si noi experiente.
2. Rebelul: Distrugatorul regulilor si al status quo-ului.
3. Creatorul: Inovatorul care da nastere unor lucruri de valoare.
4. Eroul: Cel care isi depaseste limitele pentru a face lumea mai buna.
5. Magicianul: Vizionarul care transformavisele in realitate.
6. Inteleptul: Cautatorul adevarului si al cunoasterii.
7. Inocentul: Optimistul pur care cauta fericirea si siguranta.
8. Omul de rand: Cel care isi doreste conexiune si apartenenta.
9. Ingrijitorul: Protectorul si sustinatorul celor din jur.
10. Conducatorul: Cel care creeaza ordine si structura.
11. Iubitorul: Cel care cauta intimitatea, pasiunea si relatiile profunde.
12. Bufonul: Cel care aduce bucurie si traieste clipa prin umor.
Psihologia a identificat de asemenea si clasificat tiparele de functionare si personalitate umana prin abordari diverse, de la tipologii biologice si energetice antice, la evaluari moderne bazate pe trasaturi sau pe mecanisme cognitive. Aceste modele ajuta la explicarea reactiilor, a stilului de comunicare si a comportamentelor repetate.
Cele mai importante directii prin care au fost impartite aceste tipare includ:
1. Temperamentele si tipologiile clasice (Biologice si Energetice)
· Cele 4 temperamente fundamentale: Originara din antichitate (Hipocrate) si dezvoltata ulterior, aceasta clasificare imparte indivizii in functie de fluidele corporale dominante si nivelul de energie:
o Sangvinic: Optimist, activ si sociabil.
o Coleric: Energetic, impulsiv si orientat spre actiune.
o Flegmatic: Calm, echilibrat si pasiv.
o Melancolic: Analitic, sensibil si predispus la introspectie.
· Teoria lui Carl Jung (Introvertit/Extravertit): Psihanalistul Carl Gustav Jung a identificat directia energiei psihice (catre exterior - extraversie, sau catre interior - introversie) si patru functii de baza: gandirea (rationalitate), simtirea (emotie), intuitia si senzatia.
2. Evaluari moderne bazate pe trasaturi (Modelul Big Five)
Psihologia contemporana utilizeaza frecvent modelul Modelul celor cinci factori (Big Five) pentru a masura cum functioneazao persoana pe un spectru, nu in cutii rigide. Cei 5 piloni sunt:
· Deschiderea spre noi experiente: Curiozitate, imaginatie si dorinta de aventura.
· Constiinciozitatea: Gradul de organizare, disciplina si orientare spre obiective.
· Extroversiunea: Nivelul de sociabilitate si asertivitate.
· Agreabilitatea: Empatia, increderea si compasiunea.
· Neuroticismul: Stabilitatea emotionalasi tendinta de a resimti stari negative (ex. anxietate, tristete).
3. Tipare comportamentale si stiluri de comunicare
Acestea nu definesc cine esti, ci cum actionezi in mod obisnuit in diverse situatii (de exemplu, comportamentul in relatii sau in situatii de criza):
· Comportamentul asertiv: Exprimarea deschisa a opiniilor cu respectarea limitelor proprii si ale celorlalti.
· Comportamentul pasiv (supus): Evitarea conflictelor si punerea propriilor nevoi pe planul secund.
· Comportamentul agresiv: Dominarea celorlalti, adesea prin manipulare sau lipsa respectului.
· Comportamentul de victima: Un tipar relational negativ, in care persoana se percepe constant dezavantajata si neInteleasa.
4. Tipare cognitive (Modelul ABC)
Dezvoltatade psihologii Albert Ellis si Aaron Beck, Terapia cognitiv-comportamentala(TCC) se concentreazape tiparele de gandire care ne dicteazaemotiile. Prin modelul ABC, se identificaurmatoarele tipare:
· (A) Evenimentul activator: Stimulul extern.
· (B) Convingerile: Interpretarea sau tiparul de gandire (deseori irational sau deformat).
· (C) Consecintele: Emotiile si comportamentele rezultate din acea interpretare.
La toate acestea adaug si clasificarea facuta psihoterapeutul american Stephen B. Karpman denumita Triunghiul Dramatic (sau Triunghiul Karpman), dezvoltat in anii '60 si care reprezinta un model de interactiune sociala si relationare disfunctionala.
Acest model descrie un joc de putere si comunicare toxica bazat pe trei roluri principale, intre care persoanele alterneaza adesea:
· Salvatorul: Intervine pentru a ajuta, dar o face adesea dintr-o pozitie de superioritate, fara sa i se ceara ajutorul, privându-i pe ceilalti de responsabilitatea propriilor alegeri.
· Victima: Se simte neputincioasa, neajutorata si evita asumarea responsabilitatii pentru propria situatie.
· Persecutorul (Agresorul): Controleaza, domina, critica si da vina pe ceilalti
Am facut aceasta scurta prezentare a multiplelor moduri in care au fost catalogate si denumite de diversi psihologi in baza cercetarilor si experientei personale pentru a-ti oferi o baza informationala mai ampla care sa iti confirme ca tot ceea ce dezbatem, analizam, tratam prin aceste exercitii au un fundament foarte bine stabilit in partea stiintifica a perspectivelor din care poate fi abordata o “vindecare”, sau reglementare a disfunctionalitatilor noastre din viata obisnuita.
Acum ca te-am plictisit destul cu “date tehnice”, desi vei vedea ca toate acestea au un scop pentru care le-am inclus in suita de explicatii furnizate premergator fiecarui exercitiu in parte, haide sa trecem la partea practica.
In acest context afla ca toti, absolut toti, fiecare dintre noi, avem un anumit tipar, sau o anumita “tematica” dupa care functionam si cu care ne identificam la nivel inconstient/subconstient in functie de experientele din copilarie. Concret, aceasta tematica ajunge intr-un mod subtil, care nu este tocmai de dorit, sa reprezinte ceea ce noi credem ca “suntem”.
Unele persoane, de exemplu, se incadreaza in tiparul salvatorului, tipar in care poti observa cum persoana respectiva are o tendinta generala de a interveni in orice situatie, cu intentie buna de a ajuta, ca sa salveze, sa rezolve, sa solutioneze dificultatile prin care trec alte persoane, chiar daca nu i se cere asta in mod expres, fara a constientiza ca acest lucru nu face altceva decat sa creeze un deficit de asumare a responsabilitatii pentru persoana “salvata” si conduce la dezvoltarea tiparului de “victima” constanta in persoana cealalta.
Alte persoane cauta mereu sa faca dreptate, sa impuna ceea ce ele considera a fi corect, uitand ca este doar o perspectiva personala si impunand astfel, mai degraba, propria parere asupra tuturor; alte persoane devin obsedate de ipocrizie, cautand in permanenta in toate interactiunile lor, fapte pe care sa le incadreze in aceasta categorie si sa le taxeze in modul cel mai agresiv posibil; altii pot deveni obsedati de lipsa de respect, care, desi nu este, bineinteles, ceva bun, ajunge sa fie vazuta in orice replica sau gest care nu este in aliniament cu propriile dorinte sau cu bunul plac. Atentie! Nu facem referire in acest caz la acele forme de lipsa de respect clasice despre care am vorbit in prima parte a calatoriei noastre si care necesita, dupa cum ai inteles foarte bine, stabilirea unor limite sanatoase. In cazul persoanelor obsedate de lipsa de respect totul devine o dovada de lipsa de respect catalogat dupa propriile porniri, sau trairi de moment. Adica dupa bunul plac sau dupa cum au chef.
Citind toate aceste informatii si descrieri ale fiecarui tipar in parte, fa-ti o scurta introspectie, dupa ce iti iei un moment de relaxare permitand datelor sa se aseze, si observandu-te obiectiv si detasat, raspunde la urmatoarele intrebari:
Care sunt unele dintre temele, tiparele, pe care le poti observa in tine?
Care sunt acele comportamente care iti displac profund, fie ele indreptate catre tine sau asupra altcuiva?
Noteaza-ti raspunsurile, pe cat de ample iti apare sa le notezi, adaugand detaliile pe care simti nevoia sa le adaugi.
Privind cu atentie la tiparul tau si analizand modul de functionare, raspunde la intrebarile urmatoare:
· Acest tipar, iti foloseste cu adevarat?
· Folosesti acest tipar ca sa justifici faptul ca ii controlezi pe ceilalti ca sa te simti mai in siguranta?
· Te ascunzi in spatele acestui tipar ca sa nu fii nevoit sa te confrunti cu sentimentele tale reale?
· Te ascunzi in spatele acestui tipar folosindu-l ca justificare pentru a evita sa rezolvi rana din interiorul tau?
Scrie in continuare, pe o coala de hartie noua, toate gandurile care iti apar citind aceste intrebari.
Cu aceasta parte se incheie exercitiul nostru de astazi, care a cuprins, fata de cele precedente, o parte teoretica explicativa mai ampla, dar necesara pentru a aduce cat mai multa intelegere a ce se intampla sau cum stau lucrurile, pentru a te convinge si din punct de vedere stiintific sa renunti total la a te autoinvinovati sau critica sau judeca pentru modul in care ai functionat pana acum.
Nu esti vinovat cu nimic! Esti pur si simplu un om, te-ai nascut ca om, ai venit pe acest pamant in forma umana si pentru ca aceasta sa se intample era necesara existenta si implicarea altor oameni, si astfel ai primit, ca mostenire, la pachet atat trasaturi fizice, cat si caracteristici comportamentale si concepte asupra vietii si cum este ea perceputa.
Fii bland cu tine in tot acest proces, intelegator, acum ai si baza stiintifica care te sustine in a-ti acorda macar credit, daca nu chiar exonerare totala de la a cara povara vinovatiei de “esti irecuperabil”, “esti total defect”, “esti singur” sau “esti vinovat pentru tot ceea ce ti se intampla” pentru ca “esti prost” (sau alte apelative pe care le mai folosesti la adresa ta cand ai acele conversatii interioare).
Esti curajos, esti minunat, esti in plin proces de transformare si te felicit din toata inima pentru asta, si nu numai. Fii mandru de tine!
Ca intotdeauna,
Fiti Iubire!
*Gloria in Excelsis Deo!*