Exercitiul 5 – Persoana fara limite si/sau incalcita emotional
Primul pas in contextual exercitiului de azi este sa iti adresezi urmatoarele intrebari si sa raspunzi cu sinceritate la ele.
Crezi ca ai foarte putine limite sau ca nu ai nici o limita cu ceilalti?
Crezi ca in consecinta ai putea spune ca esti confuz (incalcit) emotional cu membri ai familiei sau cu prietenii?
Sa nu ai limite implica sa nu acorzi in nici un fel atentie la ceea ce este in regula si ce nu este in regula sa faci, sa gandesti sau sa ti se faca de catre ceilalti. Confuzia, sau incalceala emotionala, inseamna ca avem limite foarte flexibile, chiar vagi, atat cu noi insine cat si cu ceilalti, permitand tuturor sa se bage in treburile tale si, evident, sa te bagi la randul tau in treburile tuturor celor din jur. Poate fi destul de dificil sa privesti cu sinceritate in interiorul tau pentru a vedea cu adevarat aceasta parte din tine, dar examinand cu blandete si intelegere fata de tine insati aceasta capacitate de a stabili sau de a nu stabili limite este un pas esential catre crearea unui sentiment de siguranta pentru acea parte din tine care este copilul interior ranit.
In pasul urmator din acest exercitiu te invit sa reflectezi cu atentie la urmatoarele intrebari si sa notezi raspunsurile la cele pe care le simti ca ar avea o semnificatie pentru tine.
In timp ce faci asta doar observa-te. Atata tot. Nu te condamna in nici un fel, nu te judeca, nu te critica sau invinovati si mai ales nu te umili sub nici o forma (cuvinte injositoare pe care ai putea sa ai pornirea sa ti le adresezi). Nu cauti sa descoperi lucruri corecte sau gresite despre tine. Nu exista. Tot ceea ce faci acum este sa explorezi punctul in care te afli in momentul de fata si unde se situeaza limitele tale.
La citirea fiecarei intrebari, pe langa raspuns, noteaza si daca exista o persoana sau o situatie care se evidentiaza brusc in mintea ta. Toate acestea iti vor fi utile mai tarziu in parcursul acestui proces cand vei ajunge la punctul in care vei invata cum sa stabilesti limite sanatoase, cum sa le pui in practica si cand ar fi benefic pentru tine sa le aplici.
Intrebarile
Le permit celorlalti sa ma calce in picioare?
__________________________________________________________________________________
Fac pe victima? Daca da, de ce ii las pe ceilalti sa aiba putere asupra mea?
__________________________________________________________________________________
Vreau sa dau bir cu fugitii pentru ca ma epuizeaza sa incerc sa fac totul pentru toata lumea?
__________________________________________________________________________________
Vreau ca ceilalti sa imi poata citi gandurile si sa stie pur si simplu ce am nevoie?
__________________________________________________________________________________
Ma gandesc: "Daca m-ar iubi, ar stii ce am nevoie"?
__________________________________________________________________________________
Ii testez pe ceilalti ca sa vad cat de mult ma iubesc?
__________________________________________________________________________________
Incerc sa ii controlez pe ceilalti indirect?
__________________________________________________________________________________
Sper ca ceilalti o sa inteleaga aluziile cand ma simt furios, trist sau frustrat?
__________________________________________________________________________________
Vreau sa fiu invizibil, dar observat in acelasi timp?
__________________________________________________________________________________
Ii las pe ceilalti sa dicteze felul in care ma simt sau ceea ce ar trebui sa simt despre mine?
__________________________________________________________________________________
Cred ca ceilalti ma vorbesc pe la spate?
__________________________________________________________________________________
Trebuie sa stiu ce fac toti ceilalti?
__________________________________________________________________________________
Le spun celorlalti care este parerea mea, chiar daca nu vor sau nu solicita asta?
__________________________________________________________________________________
Ii las pe ceilalti sa determine care e realitatea mea deoarece eu nu stiu ce vreau?
__________________________________________________________________________________
Simt ca nu merit sa stabilesc limite sau sa le spun “nu” celorlalti?
__________________________________________________________________________________
Simt ca nu merit nimic?
__________________________________________________________________________________
Incerc sa ii ajut pe ceilalti cu vietile lor pentru ca viata mea e vraiste?
__________________________________________________________________________________
Evit sa imi asum responsabilitatea pentru orice?
__________________________________________________________________________________
Nu am pic de respect pentru ceea ce cred sau gandesc altii?
__________________________________________________________________________________
Ii pun la indoiala sau ii contest pe toti?
__________________________________________________________________________________
Ma pun la indoiala si ma contest pe mine insami?
__________________________________________________________________________________
Acum, dupa ce ai parcurs si ai raspuns la toate intrebarile, reciteste-le pe cele pentru care ai avut un raspuns afirmativ. Observa. Se distinge vreo tendinta sau vreo persoana/persoane sau vreo situatie care sa isi faca aparitia in mod repetat?
Toate cele pe care le-ai parcurs si le-ai cercetat in interiorul tau nu reprezinta nimic altceva decat modul in care se manifesta lipsa ta de limite sau incalceala emotionala in relatiile tale.
Ele reprezinta o oglindire fidela a activitatii de vindecare ce se evidentiaza ca necesara din ce in ce mai mult. Ele nu sunt nici bune, nici rele. Ele doar exista. Este alegerea ta ce vrei sa faci mai departe cu ele si fie ca vei decide sa mergi mai departe in acest proces sau ca vei decide sa le pastrezi asa cum sunt, oricare dintre variante este in regula. Nu este nimic gresit si nici ceva in mod expres corect. Este bine ceea ce tu simti ca te duce spre mai binele tau.
Cu toate acestea exista multe persoane care nu doresc sa isi examineze ranile din copilarie, deoarece acest lucru poate fi destul de dureros.
In cazul in care intampini aceasta reactie exista posibilitatea sa compartimentezi aceste experiente chinuitoare si sa pretinzi ca lucrurile nu au fost chiar asa rele sau chiar asa dureroase sau teribile.
“Pana la urma am ajuns ok, nu-i asa?”
Acest mod de a te justifica reprezinta in realitate maniera prin care iti oferi singur o scuza pentru a evita confruntarea directa cu acele sentimente legate de diverse situatii sau persoane si mai ales analizarea lor.
Totusi vreau sa iti spun ca un lucru este garantat si sigur 100%: revizitarea acelor evenimente prin care ai trecut si care si-au lasat amprenta asupra ta nu o sa te omoare.
Poate ca o sa doara, sau o sa usture sau poate o sa infurie, dar sunt sigura ca esti mult mai puternic decat crezi si cu un pic de atentie, de blandete, de compasiune si iubire pentru tine insati de data aceasta vei parcurge acest intreg proces complet nevatamat si simtindu-te mult mai bine si navigand prin viata avand noi repere pentru interactiunea de zi cu zi atat cu ceilalti, cat si, mai ales, cu propria ta persoana.
Aceasta forma de reactie nu este nimic altceva decat un mecanism de aparare si face parte dintr-o gama mai larga de mecanisme de aparare pe care se poate sa le fi dezvoltat in copilaria ta si pe care le-ai pastrat si le folosesti si in prezent doarece iti sunt familiare si complet normale. Sau altfel spus, nu stii ca se poate si altfel.
Cu scopul de a te ajuta sa iti descoperi mecanismele de aparare te invit in continuare in partea finala a exercitiului de azi sa raspunzi la urmatoarea intrebare:
Cum, cand, de ce si cu cine ai putea sa faci unul sau mai multe din urmatoarele lucruri in viata ta?
Noteaza-le pe cele pe care le-ai descoperit ca fiind prezente in viata ta.
1. Bagatelizarea – lasa deoparte tentatia de a bagateliza sau minimiza experientele dificile sau chiar traumatizante pe care le-ai avut intimpul maturizarii tale. Cu alte cuvinte renunta la a-ti mai transforma suferinta emotionala in normalitate. Nici macar prin minciuna aparent inocenta pe care o spui de multe ori atat celorlalti cat si tie insati “N-a fost chiar asa de rau”. Aici nu vorbim cu adultul care poate intelege altfel acum anumite aspecte din viata lui. Vorbimsi observam copilul tau interior ranit. Acel copil nu intelegea de ce unele situatii sunt asa cum sunt si unica lui perspectiva era ca suferea foarte mult.
2. Normalizarea anormalului – impotriveste-te pornirii de a face anormalul normal cu afirmatii de genul “Toti luau bataie”.
3. Protejarea celorlalti – rezista tentatiei permanente de a-ti proteja parintii, tutorii, membrii familiei si alte persoane care iti sunt apropiate. Acesta activitate pe care o faci prin aceste exercitii nu are nici o legatura si sub nici o forma nu este facuta cu intentia de a-I dezonora. Este despre a te respecta pe tine.
4. Negarea faptului ca vindecarea este posibila – Evita complet tentatia de a-ti sustine sau autoimpune credinta/convingerea ca nu te poti vindeca deoarece nu poti schimba trecutul. Acest mechanism de aparare vine la pachet cu afirmatii de genul “De ce as vrea sa ma intorc in timp si sa analizez chestia aia daca oricum nu o pot schimba? Sau “Ce-a fost a fost si nimic nu mai poate fi facut in privinta asta.
5. Evitarea amintirilor urate – renunta la idea ca te poti vindeca fara a mai fi necesar sa explorezi amintiri dureroase sau urate. Este nevoie de curaj ca sa te vindeci cu adevarat si iti spun ca meriti cu siguranta acest act de iubire fata de tine insati. Acest mecanism se prezinta de multe ori sub forma “Nu pot sa imi amintesc o mare parte din ce s-a intamplat, iar ce imi amintesc nu imi place, asa ca de ce sa ma indrept intr-acolo?” sau asemanator cu aceasta.
La fel ca si la exercitiile precedente te indemn sa te privesti cu blandete si intelegere, cu rabdare si in acelasi timp cu bucurie ca ai avut constientizarea ca o schimbare este necesara si ca a venit momentul sa actionezi trecand astfel mai departe intr-o noua etapa de viata cu un *tu* mai liber, mai usor.
Fiti Iubire!
*Gloria in Excelsis Deo!*